Legile imitatie sociale(Gabriel Tarde) si parada gay

Standard

In ce masura teoria lui Tarde isi gaseste aplicabilitate in perioada contemporana?

Tarde teoretizeaza conceptul de imitatie sociala: presupune acceptarea, chiar daca nu se reduce la ea, de” a fi la fel” sau de ” a face la fel „. Sunt doua principii care guverneaza activitatea de creatie a inovatiei: principiul acumularii si al substituirii: „Rezulta ca progresul social , ca si progresul individual , are loc prin doua procedee:substituirea si acumularea. Sunt descoperiri si inventii care nu sunt decat substituibile si altele acumulabile.”

Imitatia este procesul fundamental prin care o inovatie se raspandeste in societate . Cu cat o inovatie este mai apropiata de alte lucruri deja imitate si, deci, institutionalizate , cu atat are sanse mai mari sa fie la randul ei imitata.

Imitatie este mai intai filtrata mental sau mai bine spus, sufleteste. Procesul de imitatie se declanseaza in interiorul nostru. Nu copiezi forma , ci mai intai trebuie sa fii patruns de idee, spune Tarde.

Inovatia, in contextul de fata, parada gay, poate fi vazuta ca o forma de imitatie preluata din Occident , care insa este greu acceptata de societatea romaneasca din simplul motiv ca nu exista un precedent la care oamenii se pot raporta . Sunt pusi in fata substituirii principiilor morale pe care le-au imitat de cand se stiu. De aici controversele, acuzatiile si credinta ca spiritul in care au fost educati este cel „adevarat” si demn de urmat. Cu alte cuvinte, teoria lui Tarde se bazeaza pe trei categorii principale : inventia – creatiile indivizilor ( orientare sexuala caracterizata de atractia de persoane de acelasi sex), imitatia si opozitia (cei care adopta o pozitie opusa tendintei).

Sisteme de referinta diferite, culturi diferite, mentalitati diferite. Depinde de fiecare daca vrea sa adopte inovatia sau daca se declara pe baricada oponentilor …

 

Frumusetea ca senzatie fizica

Standard

„Cred ca poezia este ceva ce se simte iar daca dumneavoastra nu simtiti poezia, daca nu aveti sentimentul frumosului, daca o relatare nu va starneste dorinta de a sti ce s-a intamplat dupa aceea, atunci acel autor nu a scris pentru dumneavoastra.”

Jeorge Luis Borges

Pentru Borges, cartea e in principiu lumea, iar lumea este cartea.